A SCIANCATA MILIONARIA

di Pino Lo Preiato

 

Lena stavia subba ja “l’isula”, a Santa Maria,

nta na barracca rutta chi pocu ciaramidi avia.

Si facia u bagnu sulu quandu dintra nci chiovia,

e cu panni npurruti, jettati d’ atra genti si vestia.

 

Avia pocu e nenti pe vestiri e pe mangiari,

nte vigni arrobbava ova e frutti pe campari.

Cogghjia fungi, sparaci e junci pe mangiari

e cu limosini di ncunu vicinu potia arranciari.

 

Nto pajisi no avia patri, mamma o atri parenti,

mai s’appurau i quali pajisi a portaru i venti.

Na nbojina nta chija casa chjna i mpurrimenti,

dormia nterra, subba a pagghjia senza lamenti.

 

Mastru Gnaziu u varveri avia u frati custureri;

u dittu nto pajisi era c’avenu nu casciuni di dinari.

Pari ca ogni sira prima u vannu ad ahjazzari

cuntavanu mazzi e mazzi di sordi a no finiri.

 

A matina si facenu na caminata a Muntavuni,

jenu a banca a dipositari i quattrini ad ammucciuni.

S’ accattavanu na trina d’affetticeji di manzu

chi s’arrustenu a menzijornu pe fari pranzu.

 

Gnaziu si maritau a Lena chi avia nu trentanni,

nu vecchjiu nterra chi nci passava quarantanni;

s’annasiava di st’omu e dormia cu tutti i panni,

si i quattrini jeranu veri Lena no cuntava l’anni.

 

Lena e mastru Gnaziu facenu a vita di povaracci,

doppu cinc’anni u Signuri o mastru vozzi chiamari.

A nu misi du funerali u Notaru a vinni a visitari

e a testamentu lejutu Lena si sentiu pe sbeniri.

 

Doppu nu pocu si ripigghjiau e no potia cridiri

ca Gnaziu nci avia dassatu chija minera d’oru:

tri casi e quattru vigni o pajisi nci sturmentau

e na casa o Pizzu pe fari bagni astati provvidiu.

 

Si vindiu tutti i beni chi Gnaziu nci sturmentau,

na villa di lussu a spiaggia di Bivona fabbricau.

Mo avia u giardineri, u shafferru a na servitura,

suffriu pe suffriri ma mo facia a gran signura.

 

 

P.S.  Pe stu casu non è veru u proverbiu anticu:

“Cui di vecchi s’annamura si la ciangi la ventura”.